marți, 24 noiembrie 2009

Povestea unui inger...


E o poveste pe care o poate trai orice copil..eu..tu..sau altul. De ce?..E o intrebare al carui raspuns nu-l va da nimeni. NICIODATA!...
Era un copil abandonat. Traise toata viata intr-un orfelinat. Nu-si cunostea parintii. Nu avea familie. Uneori si-o imagina pe mama. Era frumoasa, dar prea tanara. Mult prea tanara ca sa poata ingriji un copil. Familia ei era bogata, dar s-a opus ca mama sa pastreze copilul. Au fortat-o s-o abandoneze. Asa credea.Alteori si-l inchipuia pe tata. Si el frumos si tanar, dintr-o familie buna. N-a stiut niciodata de copil. Familia mamei nu i-a permis acesteia sa-i spuna. Asa credea. Plangea deseori. Lacrimile erau pentru ea ca o toxina a sufletului si dupa ce lacrimile curgeau, sufletul era foarte gol, dar mai usor. Nu avea prieteni, nu zambea. Nimeni n-o iubea si nu iubea pe nimeni. Vorbea putin si incet. Nu suporta sa se auda. Nu avea nimic de oferit si nu cerea nimanui nimic. Se simtea infranta, desi nu purtase nici un razboi. Era pierduta in lume, dezorientata, fara busola. Fara vise, fara asteptari, fara amintiri, fara speranta.Pe strada era frig, la fel ca in sufletul ei. Foamea devenise o povara. Mergea incet, ca un strain, ratacind. Incotro?...Te-ai gandit vreodata ca doarele nu straluceste la fel pentru toata lumea?..Sti cum este sa fii parasit?..Te-ai gandit vreodata la copiii din Romania care traiesc in orfelinate si in asezaminte sociale? Sti ca pentru multi soarele a incetat sa mai rasara?.... Copiii sunt o binecuvantare, iar bucuria si surasul unui copil sunt minuni. Insa mii de copii abandonati nu stiu ce inseamna sa se bucure, nici nu au ocazia sa zambeasca. Te-ai gandit vreodata ca o donatie din partea ta poate aduce multa bucurie unui suflet abandonat? Adu un zambet pe fata unui copil orfan, bucura-l cu lucrurile de care nu mai ai nevoie! E atat de simplu......

marți, 10 noiembrie 2009

SITUATIA COPIILOR ABANDONATI


În anii 2003 şi 2004, abandonul copiilor s-a manifestat în aceleaşi coordonate ca acum 10, 20,30 de ani.Amploarea fenomenului s-a determinat prin calcuarea ratei abandonului (numărul de copii abandonaţi la 100 de naşteri/internări).În maternităţi, rata abandonului a fost de 1,8%, atât în 2003 cât şi în 2004, ducând la un număr estimat de 4,000 de copii/an.În spitalele şi secţiile de pediatrie rata abandonului exprimă numărul de copii abandonaţi la 100 de internări şi a fost de 1,5% în 2003 şi de 1,4% în 2004, estimând un număr de 5,000 de copii/an, la nivelul intregii tari. Un număr impresionant de copii abandonaţi sunt fără identitate la momentul externării. Conform datelor reieşite din studiu, ponderea acestora ajunge la 64% la externarea din maternitate, 30%la externarea din spitalele de pediatrie şi sub 10% in cazul copiilor aflaţi în servicii deplasament în regim de urgenţă. Ponderea copiilor abandonaţi, cu greutate mică la naştere a fost de aproape de patru ori mai mare decât în populaţia normală (34% faţă de 9%).